Copiii plâng din mai multe motive. Plânsul este un răspuns emoțional la o experiență sau o situație dureroasă. Gradul de suferință al unui copil depinde de nivelul de dezvoltare al acestuia și de experiențele anterioare. Copiii plâng atunci când simt durere, frică, tristețe, frustrare, confuzie, furie și când nu își pot exprima sentimentele.
Plânsul este un răspuns normal la situațiile supărătoare pe care un copil nu le poate rezolva. Când abilitățile de adaptare ale copilului sunt epuizate, plânsul este automat și natural.
Cu timpul, un copil învață să își exprime sentimentele de frustrare, furie sau confuzie fără să plângă. Este posibil ca părinții să fie nevoiți să stabilească linii directoare pentru a-l ajuta pe copil să dezvolte comportamente adecvate.
Laudă copilul pentru că nu plânge până la momentul și locul potrivit. Învățați alte răspunsuri la situațiile stresante. Încurajați-i pe copii să își „folosească cuvintele” pentru a explica ceea ce îi supără.
Pe măsură ce copiii își dezvoltă mai multe abilități de adaptare și de rezolvare a problemelor, vor plânge mai rar. Pe măsură ce se maturizează, băieții tind să plângă mai puțin decât fetele. Mulți cred că această diferență între băieți și fete este un comportament învățat.
Temper tantrums sunt comportamente neplăcute și perturbatoare sau izbucniri emoționale. Ele apar adesea ca răspuns la nevoi sau dorințe nesatisfăcute. Tantrumurile sunt mai susceptibile să apară la copiii mai mici sau la copiii care nu-și pot exprima nevoile sau nu-și pot controla emoțiile atunci când sunt frustrați.
.